luni, 10 decembrie 2012

Si e prima ninsoare..



 Costin Negulescu - Ninge mereu
   
 

Am cuprins cu ambele palme cana cu ceai fierbinte. E atat de multa liniste incat incerc sa aud cum cad fulgii ..E prima ninsoare nocturna. Desfid frigul si mi atintesc privirea spre poleiala copacilor..Nu se aude nici macar un fosnet de crengi...Calm.

Plecat au gandurile mi departe..Printre troiene de clipe trecute si nenumarate, peste vieti geroase si pline de viscole..

Si am poposit intr o odaie joasa, cu divan plin de perini si macaturi pe perete..Icoana cu stergar la Rasarit, si caldura sobei cu cuptor..

Si mi a izbit in nari miros de gutui si mere coapte..si am auzit ca in vis glas de bunica dragastoasa, ce mi spune povesti, in timp ce mainile i dibace inca, toarce lana..

Si m am bucurat din nou cand s au dat cainii la colindatori..Glasuri puternice si subtiri de copilandri bulgariti si veseli nevoie mare..

Si panerul cu covrigi si nuci, cu merele MERE galbene si parfumate, pastrate in odaia buna, pentru serile de Ajun..

..Si o lacrima calda, pe un obraz rece si muncit de ce a fost odata, ingheta usor,strangandu mi pielea si  urlandu mi in tacere ca sunt mama si eu acum..

Si ma reintorc din pribegia amintirilor, la cana mea cu ceai racit si nins si el..Si mi scot limba afara, nevazuta de nimeni, si las fulgii sa mi se topeasca ghidus..E iarna! Si in minte mi canta copilaria..

   Articol inscris in concursul  Nopti Magice in Miez de Iarna-2012" - concurs sponsorizat de LuxuryGifts.

vineri, 7 decembrie 2012

Verzeih mir..



De ce tac? Pentru ca am vrut sa te obisnuiesti singur.Fara mine. Sa ti vezi viitorul. Real. Si sa incepi sa ma urasti. Incet .Dar sigur..

"Ti am intrat in viata cu bocancii..":.Nop.Ti am lasat usa larg deschisa, intampinandu te. Cu adevar.

Lumea ta..NU ma poate apartine. E universul ideal la care doar visez cu ochii deschisi, dar refuz sa fiu parte din el. Pentru ca ti as face rau. Te as tine pe loc. Si nu ai mai putea respira libertatea..Si m ar durea plecarea "tacuta", m ar asurzi glasul rotilor "fetitei" atunci cand ai demara in tromba..

Ne am luat clipele petrecute impreuna in ras..dar ne am iubit serios si grav..

Nu ma mai iubi,handsome!

..dar nu ma uita. Sau uita ma. 

Cele doua cuvinte..Ne au apartinut. Ni le am spus pentru ca a trebuit sa ne eliberam de ele  reciproc. Si pentru ca au fost neiluzorice.

Sangele..Sangele nostru. 0ab4. Pulseaza... Stii? In artere amortite de nelinisti si temeri..

Stiu.Suna a renuntare..Este. 

Nu ma pot decide ce sa aleg.Trecut. Prezent. Viitor. Toate ma napadesc .Acum. As sparge clepsidra asta idioata si as retine in pumn doar momentele noastre. Atat. Dar..

Sunt hotare fara limita intre noi doi. Si exista imposibilitate de apropiere pentru ca eu ma tem. Pentru ca vreau sa ramai tu. Fara eu. 

Bizar..Nu plang pentru ca traiesc acum in rutina plictisitoare, uneori..fada..fara de culoare..de rasete..Curg pumni de lichid lacrimal pe obraji si nu fac nimic sa i opresc..Nu ma pot opri pe mine..

Nu ma mai iubi,handsome!

Mincinoasa !
Sunt.Pentru ca m am pacalit spunandu mi ca pot schimba clipele viitoare..si ca voi muri cu tine pentru totdeauna. Uitandu mi realitatea..Seaca. Fara continut!

Mincinoasa!
Pentru ca am crezut cu tarie ca pot trece cu usurinta peste "gura lumii"..Si pentru ca ma vedeam calcand peste cadavre doar pentru a mi fi mie bine. Noua..

La naiba,handsome! Ti as scrie ani..Doar sa ti stiu ochii citindu ma, mainile ti mangaindu mi "cositzele" ,minte a ti urandu ma..si inima iubindu ma departat..

Ma pedepsesc singura! Alungandu  te . Ajutandu te sa scapi de nocivitatea mea. Pentru ca sunt un virus. Atat. Care ti a intrat in trup,in suflet, a facut ravagii...si ti a lasat doar o picatura de durere in urma..Nu i asa?

Cele doua cuvinte..Le simt. Sti cine esti? Sburatorul meu..Acel cineva pe care il puteam atinge. Dar nu am avut putere. Sa mi misc biscisnicile degete pentru a ti contura sufletul..Ma crezi,handsome? Ma crezi?
Crede ma!

Sunt moarta vie. Imi tarsai inima de colo colo. O ucid incet. Pentru ca asa trebuie. Try to understand me. Incearca macar..

Nu ma mai iubi,handsome!

Nu te am sedus. Dar te am abandonat. Si te am iubit plangand si razand..Plangand..Pentru ca stiam ca voi pleca. Si te iubesc. Las. Urland. Dar incomensurabil..

Sa nu te doara,handsome! Sa nu te doara..Sa ma arunci doar ca pe un lucru inutil..Da?Sa ma elimini din vene..Sa nu iti para rau ca o faci..Pentru ca nu are de ce sa ti para..

Sterge ti memoria de mine. Sa nu ma tii agatata in tine, pentru ca eu ranesc. Si nu vreau sa sangerezi. Sa pierzi din 0ab4..Pentru ca da..va fi amestecat for ever..

Nu ma mai iubi,handsome!  

Si sa nu te uiti inapoi.Sa nu ingenunchezi in fata unei usturimi trecatoare.Pentru ca nu ai voie.Tu nu ai voie..Trebuie sa mergi..si sa nu intorci capul..

Eu?Pastrez acolo. Tot. Sus..in partea stanga..In atrii si ventricule..0ab4. Atat!

Nu mi scrie,handsome!

Va doare. Vor scrijeli in pielea mi,cuvintele tale..Imi vor fi tatuaj pentru ce a ramas din viata asta a mea..

Te iubesc.Iarta ma!

Doare.

marți, 27 noiembrie 2012

Just a dream..





Frank Sinatra - New York, New York
   
 

M am trezit azi cu o pofta nebuna de a cutreiera lumea..Stati chill..Inca nu am inebunit! Doar ca putem evada uneori oriunde dorim, fara a avea nevoie de pasaport, bani..sau alte bunuri pecuniare..

Amu sa nu mi spuneti ca nu v ati "teleportat" doar cu gandul, undeva unde va "simteti" bine, ca nu va cred..Nu am vizitat toata Romania,asa cum ar fi normal..Dar in asta viata ,posibilitatea de a ajunge sa admir frumusetea meleagurilor mele, exista!

Asa ca..azi am calatorit in New York.Nu acest oras modernizat, plin de ultima tehnologie, de oameni grabiti si neutri, de Bursa de pe Wall Street si celelalte..Nu!

De ce dor de Big Apple? Nu stiu..Cert este ca atunci cand il ascult pe Sinatra, invariabil, asociez vocea sa extraordinara cu NY..

Cui nu i ar place sa se plimbe pe Fifth Avenue..sau sa urce in Empire State Building...Sau sa admire Central Park ul? O plimbare cu trasura, aducand in memorie Craciun uri vazute la Tv..

Place New York ul..Constientizez ca nu imi voi rupe gatul niciodata uitandu ma la zgarie nori, sau ca nu mi voi incalzi nicicand maiinile la un foc facut ad hoc in suburbii..Sau ca nu voi avea nicicand senzatia aceea ciudata de a simti "americaneste" doar la simpla vedere a Statuii Libertatii..

Nu va tin lectie de geografie..Departe de mine gandul..Numai ca vreau sa va impartasesc dorinta de a sta singura si a ma invarti ca o copila in Times Square..

Si..logic..de a asculta superbe glasuri in Madison Square Garden..

No gata cu "dreams" urile...Ma reintorc usor..si lin..in urbea mi mica dar cocheta, ramanand insa cu acel gust de cheewing gum.."Brooklyn"..:)

Uoff..Structurat? I love New York..

New York: locul în care toţi se răzvrătesc, dar niciunul nu dezertează.

sâmbătă, 24 noiembrie 2012

Senzatii ..


...............................................................................................................pictura by Bobo..

@};-Please hold me and embrace my soul
    

Noiembrie asa cum trebuie sa fie..Rece, inchis, plin de frunze moarte..Peisaj semiapocaliptic, cu oameni grabiti ca intotdeauna, fara memoria viselor, doar rutinali..

Doar eu sunt statica. Aceleasi sentimente contradictorii ce ma provoaca la un rationament corect, absent nemotivat uneori..

Sangele mi are alta culoare..De toamna. Amestecat. Sange 0ab4. Pulsat in atrii comune..Placuta simtire..

Imi antrenez cordul pentru batai rapide..Pentru ceea ce va urma..Sau nu. 
Dizertatia actuala imi pare inutila.Fara cel ce o face sa devina veridica..Insa...Who knows?

Rece..Noiembrie cenusiu, alterat de culori vestede..

Un caine se incolaceste zgribulit, cu ochii umezi cersind o mangaiere. I o ofer gratuit..Cu un covrig bonus.. Imi linge mana drept multumire..Intorc privirea, gandindu ma la cat de mult iubesti animalele..

Asfalt ud de ploaie..
Lacrimi norale..
Siroaie..

Cer plumburiu..
Tristete..
Palma mi e rece..

Scrutez orizontul..
Tulbure..
Ochiul..

Si dor de ma doare..
Inca..
Prea tare..

Uraste ma perfecta..Iubeste ma defecta...

miercuri, 21 noiembrie 2012

MWB - Maini in maini..pe tastatura..



Si cei care au spus ca nu se pot lega suflete aici, in Virtualia, s au dus in amintiri perene..

Un imbold..Atat mi a fost deajuns sa revin la ceea ce imi place..La litere tastate atrial, pentru ochi ce doresc sa se umple de stari sincere..

A trecut ceva vreme de cand am primit premiul MWB ..Insa nici acum nu ma pot opri sa ma mandresc cu el.Asta is..si datorita celor ce au avut incredere in mine, BRANDUSA si LIVIU, carora le multumesc perpetuu..

MWB..Locul unde servesti un ceai cald, o cafea tarzie, cu iz de romantism si amicitie sincera..
MWB..Acel loc, in care temperamente si caractere diverse isi dau mana pentru a respira versuri si cuvinte izvorate din suflet..

LA MULTI ANI!
...........................................................si Multumim ca existati!

marți, 13 noiembrie 2012

Am luat chip de toamna..


Gladiator   Now We Are Free Soundtrack  - Gladiator   Now We Are Free 
   
 


Esti?
Intotdeauna..
Poate.Dar nu pentru mine.
Care "tine"?
Sunt mai multi?
Sunt cati doresc eu sa fie..
Iar nu stii ce sa alegi?
Am stiut eu vreodata?..
Asa e.Nicicand nu ai selectionat ce trebuie.
Sau poate da..Ce mi trebuie mie..
Si ce iti trebuie tie?
Nu stiu..
Esti nebuna..
Imi place sa fiu asa.
Asa cum? 
Esti obositor..
Esti alta.
Crezi?
Sunt sigur.
Don't be..Nu mi pasa ce crezi si cum crezi ca sunt..
Oare?
Dap.
Revino ti!
Sunt eu.Din ce sa imi revin?
Din letargie.
Nu vreau.
Esti capoasa.
Sunt doar nehotarata.
Iubesti?
Mereu o fac.
Rectific:Ma mai iubesti?
Nu am facut o niciodata..
Minti.
Poate..
Tu stii ce vrei?
Vreau ce mi doresc.
Ce ?
Imposibilul..
Tu poti face orice posibil.
Bullshitt..de data asta nu.
De ce?
Pentru ca...am luat chip de toamna..sa il pot atinge macar cu frunzele..
Nebuno...

Uraste ma perfecta..iubeste ma defecta

miercuri, 24 octombrie 2012

Celor care..

..m au calcat in picioare..in toate felurile posibile..
..m au hulit si judecat fara drept asupra propriei mele persoane..
..au incercat sa mi faca zilele cosmaruri..si noptile cavouri..
....acelora...
.............................................................Nu existati! Nu veti exista! Nu imi pasa de voi..


P.S..Pentru cei dragi mie ...revin..cat de curand..

sâmbătă, 13 octombrie 2012

Gandurile altuia..



Enya - May it be
   
 

Astazi...o postare ce nu imi apartine, dar pe care o sa o las aici,cu acceptul autorului..se intelege..Nu ezitati sa va lasati opiniile..Multumesc frumos!

"Gandurile!Intrebarile....raspunsurile! Probabil!"

"Cine doreste prea mult de la viata, ....v-a avea...., dar asa tarziu, ca nu v-a mai aprecia ceea ce si-a dorit.De la viata trebuie sa luam ceea ce ne ofera, dar nu tot, deoarece...prea mult...e mereu prea greu de menajat.Cine primeste indoit, plateste inapoi inzecit.A cunoaste o persoana inseamna a cunoaste si a vedea mai mult defectele acesteia, a nu cunoaste inseamna a vedea ceea ce e mai bun in aceasta persoana, deoarece cand se cunoaste o persoana noua, se cauta mereu partile mai bune, mai de apreciat.Cand ti se pare ca cunosti o persoana, te pacalesti singur! Nu te astepti la imprevazut si la schimbari, de aceea de cele mai multe ori convingerile tale se pot gasi in “cadere libera". Cand nu cunosti o persoana esti pregatit pentru orice. Nimic nu este imposibil, dar...pentru a avea imposibilul, sti ca risti sa-ti pierzi toata viata incercand sau asteptand? Merita efortul? Depinde si cat ti-a mai ramas din aceasta viata. Daca inceputul vietii noastre nu il putem controla, sfarsitul acesteia poate fi contolat, chiar daca de cele mai multe ori ne ia prin surprindere. Lumea merge inainte cu sau fara noi! Esti aceeasi persoana?Nu trebuie sa pierzi din vedere viitorul; la baza acestuia se afla prezentul, dar... ceea ce ne ghideaza este trecutul! Neregasindune in noi insisi, inseamna a merge inainte. Nu alerga, poti ramane in prezent si trai in viitor sau in trecut. Aproprieti viitorul, el v-a venii doar daca-l vei ajunge, nu-l sari; s-ar putea sa nu-l mai regasesti niciodata. Viitorul trebuie sa-l creezi, nu sa-l visezi. Daca vrei ceva anume ce nu ti se poate oferi, inceraca sa creezi nu sa cersesti! A creea noi cai si posibilitati pentru a incerca sa ai ceva ce este imposibil de obtinut, inseamna creatie, sa dai nastere unei noi vieti, doar ca trebuie s-o si traiesti. A face mereu lucruri placute noua, da; dar am putea sa incercam intre timp si lucruri noi... probabil ne pot place mai mult decat cele vechi, dar... daca nu mai fac lucrurile vechi care-mi aduceau placere, suntem persoane noi, nu schimbate...nascute!A face bine de cele mai multe ori poate fi dezastros.O trecere in balanta, se face usor, pentru a nu pierde echilibrul acesteia prea mult. Dar daca trecerea este prea lenta, probabil nu v-a avea loc in timp util sau real.A face bine unei persoane si rau tuturor celorlalti...gresit!A face bine bine tuturor si rau unei persoane...gresit!A face bine tuturor si rau tie insusi...gresit!Trebuie neeaparat sa faci o alegere? Inima iti v-a cere mereu! Trebuie sa-i dai chiar acum ceea ce ea iti cere?A trai fara orizonturi, risti sa nu ai niciodata locul tau, dar...poti avea lumea intreaga. Trebuie sa controlezi eventalele dezastre...nu sa le provoci sau sa le intretii.A cunoste tot poate fi sfarsitul. Te loveste mereu neasteptatul, care este prezent mereu. Nu fi sigur niciodata de ceva anume, totul se afla intr-o continua schimbare. E mai rau daca nu te astepti la schimbari. Gandeste mereu ca daca pierzi ceva in afara vietii, poate insemna sa reusesti sa ai parte de tot restul. Cand termini un proiect, incepe unul nou, dar... readu-ti aminte mereu de proiectele lasate in asteptare.Cand soarele apune, trebuie sa petreci noaptea. Daca o sa te trezesti in timp, o sa prinzi rasaritul soarelui. Daca vei fi odihnit, vei avea multe posibilitati de a-ti petrece ziua in deplina armonie.Calatorind mereu poti ajunge sa nu ai niciodata un loc al tau, o casa, dar... stand pe loc nu vei sti niciodata ceea ce ai cu adevarat. Daca calatoresti mult vei cunoaste multe, dar ai facut macar o data o plimbare in jurul casei tale sau in gradina acesteia? Incepe cu intrarea! Te recunosti? Sau esti doar in trecere? Cine face doi pasi deodata, se vede ca a primit un “sut in fund". Sa speram ca nu o sa cada. Nu incerca sa controlezi totul in jurul tau, daca nu reusesti nici macar sa te controlezi pe tine insasi; risti sa traiesi ca o papusa intr-o poveste. Trebuie sa vezi bineinteles daca rolul de papusa ti se potriveste.Nu te lupta niciodata cu tine insuti; poti iesi invins! Nu poti trai singur intr-o societate. Nu incerca niciodata sa ai prieteni in singuratate. A fi tu insuti,da! Dar si cu ceilalti tot u esti? Sau te prefaci? Ei sunt imprejurul tau! Nu ii lasa sa “ti se urce in cap"! Nu vei reusi sa “ii duci prea mult"!Viata este precum o masina, trebuie alimetata mereu. Nu trebuie sa gresesti carburantul, altfel iti v-a trebui o alta “masina", si asta te v-a costa prea mult. Esti sigur ca lumea a fost creeata, dar nu vei vedea nicodata cu ochii tau cum! Sfarsitul lumii nu exista! Incearca sa faci altceva in loc sa speri ca vei face parte din faimoasa generatie apocaliptica!O amintire poate valora cat o viata! Dar iti reamintesti? Viata ta are valoare pentru ca ai amintiri. Totul se reintoarce, cateodata chiar si sub alta forma, dar se intoare mereu, dintr-o parte sau alta, mai devreme sau mai tarziu! Aruncandu-te in gol poate fi de cela mai multe ori, mai bine decat a zbura...cel putin stii riscurile si unde poti ajunge. A cadea nu mereu inseamna a-ti face rau. Cateodata iti aduce aminte ca si tu esti om si ca viata trebuie sa o apreciezi mai mult decat o faci de obicei. Nu trebuie sa uiti niciodata ca estista mereu o treapta mai jos in viata! Daca ajungi pe o treapta joasa, nu fei sti nicodata daca esista una si mai joasa, pana nu o vei atinge, asta daca o vei face. Un lucru este sigur, exista mereu trepte mai joase sau mai inalte decat cea pe care te afli, dar nu vei sti niciodata care este “ultima"! Nici din cele joase si nici din cele inalte, totul ramane un mister. Cunoasterea in viata vine asa; urcand si coborand pe scara vietii. Ar fi de preferinta sa vezi si sa inveti de la ceilalti, astfel incat cunosterea sa nu fie pusa in umbra de catre sentimente, care cateodata pot fi foarte stranii si foarte diverse.. de a nu isi avea asemanare intre ele. Din pacate s-ar putea zice ca nu exista doua sentimente identice in doua momente diverse, oricare ar fi faptele sau persoanele implicate. Nu esiste copii perfecte, cine spera in asa ceva , gresete intr-u' totul: pierde timp foarte pretios, timp ce nu mai poate fi recuperat niciodata. Acesta ar trebui sa fie un punct de referinta in viata, dar cum se intampla foarte des, uitam acest fapt mereu. Speranta este buna doar cand merita intradevarsa acceptam lucruri si oportunitati diverse de cele ce noi am sperat. Flexibilitatea are valoarea si greutatea ei in viata.Cine nu spera, cu dificultate v-a avea sau obtine, dar nu pentru ca nu v-a avea efectiv, ci pentru ca in aceste cazuri nu v-a aprecia efectiv ceea ce are. Atunci este chiar inutil sa avem acele lucruri, pentru simplul fapt ca nu avem nevoie sau trebuinta de acestea.Intr-un final ceea ce conteaza cu adevarat este momentul, doar el conteaza mcu adevarat si intr-un totul, pentru viitor si prezent. De cele mai multe ori se poate intampla in momenta nu chiar oportune de a ramane fara de ideisau ganduri, momente in care toate poate parea intr-o totala armonie, confundanduse adeseori cu eternitate, placere, fericirea eterna.Adevarul e ca o sfera. Pentru a cunoaste tot adevarul trebuie vazuta toata suprafata acestei sferi, dar cum pentru a vedea toata suprafata unei sferi inplica si acea dimensiune numita timp, vazand o parte din adevar, din partea opusa a sferei, in acel monent, partea deja vazuta care nu se mai afla in vedere este cu siguranta schimbata deja, evoluta. Ideea este ca, a crede in adevatul absolut este doar o iluzie, crezand ca vreodata vom putea sti tot adevarul. Totusi acest fapt lasa o impresie placuta. Se spune ca persoanele in general prefera o minciuna frumoasa in locul uni adevar crud. Pentru ceea ce ma poate caracteriza, eu prefer contrariul acestei afirmatii, crezand cu indarjire ca este mult mai sanatos si mai real.Cateodata in viata incercam sentimente stranii, ce nu au nici-o legatura cu realitatea. Pana si cele mai mici atentii, pot da impresia unui viitor grandios. E doar un foc de paie din pacate, arde tare si repede, ramanand in cele din urma... doar cenusa. Amintiri pierdute in timp, multe din acele sentimente ascunse in unghiurile cele mai inaccesibile a inimilor noastre, revin pentru a putea da un punct de plecare. Cand reincepem, vorbim de acestea din urma , amintiri placute si neplacute,  care ne creeaza un amestec de senzatii pe care noi reincepem sa traim.Chiar daca cu toate ca trecem prin foarte multe momende de suferinta, pentru un strop de speranta, suntem gata sa uitam momentele urate care ne-au adus acele suferite, aduncandu-ne aminte chiar de acele momente ca fiind chiar frumoase. Cand momentele urate si de suferinta sunt asa de multe incat chiar nu avem de unde aminti momente frumoase, atunci totul devine urat si fara rost. In acest tip de momente ne agatam de speranta de a cauta si gasi perfectiunea, care din pacate nu exista. Cu un pic de noroc putem gasi ceea ce se poate apropria de perfectiune, dar din pacate nu este altceva decat inca o loterie.Am inceput sa astern pe foaie aceste ganduri, in speranta ca pot incerca sa ajut si alte persoane, intr-un mod care si mie mi se pare destul de divers, chiar ciudat. Acest lucru il afirm pentru ca ceea ce scriu este doar ce-mi trece prin minte, in momentul in care ma apuc sa scriu. Nu incerc sa ating anumite subiecte fie ele obiective sau subiective...sper sa ajung cat mai multe.Trebuie sa incerc sa fiu atent doar la un anumit lucru: cuvintele adeseori fac asa de mult rau, incat devine insuportabil. Adeseori se cade prada totala animalismului din cauza a doua cuvinte spuse in vant, intr-un moment inoportun, delicat sau nebinevenit.In viata mea am trecut prin multe, dar niciodata indeajuns. Se spune ca fiecare om are povestea lui. Pot spune ca a putea sa te indragostesti inca o data la o varsta inaintata de exemplu 80 de ani(desi nu este cazul meu nici pe departe), este un lucru ata de frumos, pur, nornal dar in acelasi timp si foarte spectaculos si miraculos.A putea sta asa mult timp alaturi de copii tai, asa incet sa nu pierzi a loro copilarie si tinerete, de ai ii putea vedea crescand, este un lucru foarte frumos, placut. Chiar si lucrurile de mica importanta pot fi cateodata asa de frumoase in asa fel in cat ne pot marca petru totdeauna. De exemplu a vedea o familie reunita in noaptea de Craciun, prezenta noastra in fata unui altar in momentele Pascale, simpla vedere a unei imbratisari dintre o mama si copilul sau, ... acestea pot fi amintiri placute care ne pot acompania de-a lungul vietii noastre, ca amintiri placute.Inaintea iubirii de obicei actionam ca in fata mortii, cu un pic de frica dar si cu simtul datorii. Mai devreme sau mai tarziu... fiecare trecem prin acestea. Singura diferenta intre aceste doua stari de fapt si spirit este ca de iubit poti iubi de mai multe ori de-a lungul timpului, dar... de murit.. nu avem certitudinea repetarii acesteia.Iubirea este un moment, moment ce naste sau renaste mereu din el insasi, precum viata. De aceea si eu cred in cuvintele “dragostea este viata", chiar daca ca si “toatele lucrurile ce au un inceput, au si un sfarsit", putand adauga ca, orice persoana are mai multe vieti si alege aceea pe care vrea s-o traiasca , pana cand vrea, dar uitand ca schimbarea exista odata cu continuitatea, adeseori creand panica si frica.....sfarsit prima parte..."

......................................................................by THEONEWALKER...


vineri, 12 octombrie 2012

Stari..again..



chris spheeris - Midflight
   
 


Nu i astenia de toamna..Nope. Nici vulnerabilitate, nici pareri de rau. E starea de nestare care imi apare dintr o data. Anxioasa. Nepsihiatrica totusi..

Atat de multe paradoxuri aparute in asa scurte clipe traite alambicat si far' de suport..

Stiu ce vreau, sau poate nu..Imi doresc ce mi trebuie insa nu pot avea pentru ca nu vreau..

Stare albastra. Fara nici o legatura cu trecutul..Melancolie neagra fara rationament..

Dualitate. Dap. Nu dedublare..Doar dualitate..Provenita din nehotarare..

De ce nu imi e bine cu binele? Poate pentru ca imi e insuficient acest bine..

Atat .

...Un suflet creste din nou, rasucit si stramb..

vineri, 5 octombrie 2012

Octombrie demult..


Vivaldi - Autumn - I Allegro
   
 


As vrea sa revad Bucurestiul toamna..Sa ma transpun  in  fiinta aceea timida, ce pasea cu pasi nesiguri pe caldaramul din fata Universitatii..

Tradam prin sfiiciune, aerul provincial. Nicicand nu m am dezis de urbea mea natala. Si nu doream sa ma ”miticesc”..Suportam cu stoicism privirile ”de sus” ale colegelor mele de grupa, care ,prin glasul venit din strafundul gatlejului, abordau acel aer de superioritate,specific ”capitalistilor”..Nu imi pasa decat de ”psihologeala”mea, si de cutreierat orasul. La pas..

Cismigiul...La Rotonda..acolo mi pierdeam ore, rasfoind cursurile de specialitate. Ramaneam cu privirea dusa.. spre un cuplu de pensionari, sau spre indragostiti inocenti.. Alteori, zambeam Lazaristilor..

Trecut au anii...Bucurestiul e acelasi .Pe care il vreau eu.
 Oamenii insa..


Sunt locuri si momente in care un om este atat de singur incat poate vedea intreaga lume..J.Renard

miercuri, 3 octombrie 2012

An angel need your help..


I started to give my apollogize because i bother you with my mail.We are the parents of a verry sick little girl and we need to know if you help us..I don t have no many then we can help our child..Please the soul if you can find a way to help.
We are from Romania. ANA-MARIA TUDOR is called, and is a beautiful 12 year old girl from Galati. At first glance, Ana seems to be a happy child. Prizes, scholarship, good ...But ... Ana suffers from 
a terrible disease, a disease that was born, who overshadows teen ... Diagnosis is: Scoliosis serious back injury DEXTROCONVEXA FORM IMPORTANT CHANGES OF STATE AND Chest ...
We found a clinic in Germany which can operate but we need 15,000 euros to get there ..Please,help us! Our telephone number is: 0743502849 ... I opened for help us and 2 accounts; 

RON account RO17 RZBR 0000 0600 0657 3971
 euro account RO17 RZBR 0000 0600 14860681 -
Raiffeisen Bank-
branch: GALATI
Ana bank accounts belonging to his father, TUDOR DANIEL VALENTIN

luni, 1 octombrie 2012

Normalitate



Soare. Si ale mele toate la locul lor. Prea la locul lor...Aerisit, umbra, mirosul de acasa. Am tanjit? Dap. 
In camera injerei miros de acetona. Pe sevalet, prima lucrare de arta. Sunt vorbe mari,stiu. Nu mi pasa ca vor fi interpretate..Pentru mine, esential este ca am la ce privi..

A murit in sala. Ocluzie. Cu hemoragie din belsug. Nu au mai putut face nimic. Ciudat e ca nu am schimbat nici un cuvant. Am vorbit doar prin priviri.

Nu mi place sa stau in pat. La ce bun? M am odihnit destul fizic. Sunt atona, si voi ajunge in curand incolora, inodora si insipida. Ce sa mananc? Mi e sila de orice. Chiar si de un fruct. De oricare. Nici de tutun n am chef. Asa e convalescenta? Bleah...Nu mi place.

Am incercat sa o inteleg. Sa ii dau dreptate. Sa ma vindec si eu prin faptele sale. O chema Oana. Atat stiu.Puteam sa i citesc foaia. Nu ma impiedica nimeni. Insa nu  am facut o. M am jucat cu imaginatia mi proprie, ajungand la diverse scenarii..Asteptam sa imi spuna pe care l am nimerit...Insa..

Cainii mei sunt in extaz. I am lasat sa se gudure, m au lasat sa i reiubesc. Nu mi cer nimic. Decat mangaieri si dragoste. Si le o ofer. Ca am destula. Inca mai am..

Pe noptiera, o cana, o lingura. Un prosop pe perna. Si atat. Nici un apartinator. Nimeni sa o planga. Nimeni sa o tina de mana. Nimic.

Am stat cu ochii pironiti in fereastra , minute in sir..Nu am vazut nimic. Un vanticel slab, legana crengile piersicului meu, inca plin cu fructe. Soare..Si ce  daca. Helooo! Sunt acasa. La mine. Atunci de ce imi sunt straina?

Aproximativ 30 de ore una langa alta.
Daca sunt marcata? Dap. Imi era straina? Intr un fel..Aproape de mine? Fizic da..Glumeam deunazi, undeva, despre spirala celor de la M.I.S.A...Daca as fi fost adepta,as fi putut comunica cu ea? Cand era vie?

As dormi. Mult. Enorm de mult. Am timp sa o fac? Imi astept injera..Avem atat de multe sa ne spunem....Vreau sa i promit ca voi ramane langa ea. Cat pot. Si cat vrea. El. Destinul..

Nu am vazut o dupa...In acea noapte am visat ca sunt la tara. Toti mortii mei erau acolo. Vii. Si mama, si unchiul, si bunicii..Toti imi zambeau. Insa nici unul nu ma atingea...

Un pian. Un Nightwish. Un urs de plus, patul meu, tata..care ma alinta ca in copilarie...Si un pahar cu apa.Plata. Imi va fi bine..

Nightwish - Nemo
   
 

Retragerea nu este fuga si asteptarea nu este prudenta, atunci cand primejdia este mai mare decat speranta.(Miguel de Cervantes) 

sâmbătă, 29 septembrie 2012

Cronica unei morti iminente




Cand esti cu adevarat singura, doar cu gandurile,grijile si temerile tale,(exceptand trupul moale de alaturi)- tinzi inevitabil spre a ti pune in balanta toate facute si nefacute .O a doua noapte alba, se contopeste cu faianta veche, si ma lasa sa ucid ce nu mi trebuie, si sa refac ceea ce mai pot salva.

Borgia a murit la 38 de ani. Imi trebuia un imbold (sau mai multe), pentru a o suprima si eu.Nu mai imi e necesara...

Ma uit la ea. Nu are somn. Se foieste in  pat. Suspina. Fiecare ne framantam. Dar nu ne vorbim. Pentru ca daca am face o,am dezgropa dureri abia trecute. 

Mana stanga ma doare. Acul de plastic al branulei, imi impiedica sangele sa mi fuga in voie prin vena subtire..L as putea scoate. Insa peste cateva ore, o alta portie de glucoza imi va hrani arterele..

Azi, acum, am renuntat la Borgia. Si la tutun. M am maltratat voit ,stiind ca nu imi face bine. Tigari si batiste! O daaa.. Profetie implinita .Insa..

A fost ultimul act de masochism. Tortura proprie finala.

E luna plina. Jos, in strada, se aud trecand masini.Oare ce e acasa? Tristete. Liniste. Ruga. Speranta..

Azi am ucis o pe Borgia. Un mit. Un blestem. Regrete? Nu. Temeri? Nicidecum. Odata cu ea, au plecat toate angoasele mele. Am oprit doar totul sau nimicul. Pentru ca, invariabil, voi ramane cu ambele. Intotdeauna.

Ma dor.Toate. Si ganduri, si trecut ,si trup, si nedureri..Dar sunt aici. Si mi acord o sansa.Pentru a continua. Fara nimic din urma, ci doar cu totul din ce va fi in viitor.

Eu noaptea nu dorm..Insa ma voi odihni ziua, stiind ca am facut ceea ce am facut, pentru totdeauna!

Pe hol, pasi grabiti..Rotile de la brancarda, luneca grabite scartaind ostentativ  pe gresia abia spalata. Intrebari, tipete, agiatie..Nu am auzit sirena..Probabil eram prea ocupata sa imi sterg urmele. Sa dispar in trecut, pentru a putea trai in prezent. 

Voi inchide Virtualia..Pentru a fi o pacienta model..See you soon..

”Tot ceea ce nu poate fi spus in cuvinte, poate fi strigat cu ajutorul trupului nostru.”
-Jacques Salome

vineri, 28 septembrie 2012

Lasa ti l pe H sa vina la mine..




Ma uit in stanga mea..(De ce mi am amintit de ”De ce te tot uiti in dreapta?”?)
O mogaldeata acoperita cu patura. Doar o parte din par i se vede. Roscata. Nu s a trezit atunci cand m am instalat ”incomod”aseara, in patul alaturat..Suntem doar noi doua intr un simulacru de rezerva a la spital de tara europeana..
Respira greu..A fost deconectata de la aparat, acum ceva vreme .Cand deschide ochii,foarte rar, e destul de confuza..Apoi cade again intr un somn profund..
Am avut timp sa gandesc la ce poate visa ea. Mi am lasat cosmarurile mele deoparte.Si planuri, si tot..De ce sa mai rationez atat timp cat am vreme sa ma golesc de rele? 
E aproape de varsta mea. Azi noapte a fost in agonie. Adusa inaintea mea cu cateva ore. Dimineata am aflat si motivul..Tentativa de suicid prin ingerare de medicamente..
Nu o judec. Nu o cunosc. Nu am dreptul sa fac asta. O fi avut problemele sale..Existentiale. Cine sunt eu sa ii iau la puricat motivele? Nu am vrut sa aflu parerea colegelor mele in legatura cu ea..Pur si simplu nu imi pasa. Le am taiat o scurt. Un ”Nu ma intereseaza!”, si mi am atintit privirea spre stativul de perfuzii.
Ciudat! Flaconul meu de glucoza, alaturat de al ei cu ser si inca multe...Mi e sila sa gandesc medical..Imi repugna acum. Nu s eu acum..Doar o alta pacienta. Atat!
M am simtit insignifianta. Durerea mea fizica, nu egala tumultul ei psihic..Am incercat sa ma vait in mine. De fapt, sa ignor valurile crunte ce mi treceau prin corp constant..Si inevitabil, ma uit spre ea. Acum doarme linistit..Eu nu ma pot odihni..
Sunt ca un copil prins cu un lucru ce nu ii e permis. Ascund laptopul ori de cate ori aud pasi pe coridor..Au tipat ..mi au spus ca imi trebuie liniste. Nu serios!?!
Pe mine ma calmeaza si ma agita cuvintele. Scrise, citite, urlate in tacere...Nu conteaza. Doar ca nu mi pot asculta muzica. Trebuie tacere...
Miroase aiurea. Medicamente, clor, urina...Degeaba e un odorizant p aici.Liliacul e atenuat de putoarea de spital..Bleah..
In dreapta am chiuveta, si oglinda. M am ridicat sa mi privesc figura.. Pff..Cearcane. Imense..Ochii sunt adanciti in orbite. Si sticlosi. Culoarea e nedefinita. Un albastru tulburat cu irizari cenusii. Parul meu...Imi pare  subtire, impersonal..
Ma uit la maini..Si fac comparatie cu mainile bunicii..Imi par zbarcite. Fara elasticitate..Inelele mele dragi, abia se tin pe degete. Nu am vrut sa le predau. Imi sunt lipite de mine. Ele, si bratarile de argint. Atat.
Urasc pijamalele. De orice fel. Si capoturile alea fade..de gospodina.. Asa ca mi a adus injera halatul meu negru. De satin. Sa ma simt ”ca acasa”..In lenjeria mea de pat...
Pana mea. Nu mi place..Usa e aproape..As putea sa ma incalt, sa mi iau un tricou mai lung pe mine, si sa fug...Acasa. 
Mi e teama insa. Ca imi reveni din nou crizele..Si ca nu ma voi putea ajuta singura.
Un geamat...Nu e al meu..Eu tip in tacere..
Incearca sa se ridice in capul oaselor..E atat de dragalasha...Se uita la mine, nu spune nimic..Are buzele arse...
Ma ridic si ii intind un pahar cu apa.Ii tremura mana..O ajut sa il poata sorbi..Are ochii atat de negri si mari...
Doua lacrimi i se rostogolesc pe obrajii albi. Nu intreb nimic, nu imi spune nimic. Se aseaza inapoi, strangandu si genunchii la piept. Ma fixeaza..O vad cu coada ochiului. Nu o deranjeaza zgomotul tastelor..
Incerc sa las o melodie sa planga in surdina.. Ne face bine. Amandurora.  
Vor veni la vizita. Suita. Halatele nu mai sunt albe. Coloristica viabila, mobila. Stetoscoape de ultima generatie, si eleve....ma rog,studente la postliceala..Am tendinta de a face comparatii.Cum am fost noi, si cum sunt ele..Insa le acord prezumtia de tinerete..
A adormit..Peste ceva timp, se va trezi in larma..Voi iesi sa trag un fum interzis de tigara, in oficiu..Mi au venit ”ajutoarele”..Voi trece peste  critici, si ma voi umili pentru o gura de cancer in plus..
P.S.:Voi avea vreme sa scriu  acum..Sau nu!
P.S1:Am si muzica..

Massive Attack - Teardrop
   
 

 “Credea că e pe moarte. Şi muribunzii mint. Îşi doresc să fi muncit mai puţin, să fi fost mai amabili, să fi înfiinţat orfelinate pentru pisoi. Dacă vrei cu adevărat să faci ceva, chiar faci, nu te abţii până în ultima clipă.” Dr. House 

N.a.....La dreaq..mi a luat 3 ore pentru a finaliza o postare..Pff...

marți, 25 septembrie 2012

Ar trebui sa mi fie bine..(explicatie )



Collection D'Arnell-Andrea - Un Matin De Septembre
   
 


Dar nu imi e..Nu stiu ce imi lipseste. Cu toate ca pot spune ca am aproape totul..
Am un copil fantastic, un logodnic extraordinar..Am prieteni ce ma sustin, am dusmani ce imi poarta de grija..Deci, pe plan social sunt implinita..

Insa..

Lipseste acel ceva..Nu ma intrebati ce, pentru ca nu va pot raspunde la aceasta intrebare..
E posibil sa cad in patima unui prieten care , la randu i , cauta acel ceva de ani buni..si nu gaseste?
Nu am habar..
Cert este ca sunt neimplinita..Inca!

Ma surprind uneori gandind la ceea ce sunt. Cum sunt. Ce am ajuns. Si incep sa despic firul existentei mele in 10. Ajungand la acelasi rezultat. Nu ma cunosc indeajuns (acum), pentru a ma putea apara de mine..

Trec de la o stare la alta. Atat de usor, incat ma suspectez de labilitate emotionala. Nu mi gasesc linistea...Pana nu voi gasi acel ceva care sa ma calmeze..

De un lucru sunt sigura..Am atat de multa dragoste de impartit, incat nu mi ar ajunge o viata sa mi termin stocul..Chiar daca uneori sunt ice..de neatins..voit ignoranta..

E atat de senin afara...Indeamna la optimism ..La bine...Si simt ca imi va fi bine..
Pentru ca..

.....Iubesc stelele prea mult pentru a mi fi frica de moartea propriilor mele simtiri...

luni, 24 septembrie 2012

The mist





Uneori percepem totul ca prin ceata. Nu suntem siguri de ceea ce avem, sau am dori sa detinem. Bajbaim prin neguri, incercand sa ne ghidam. Cateodata dupa inima, alteori dupa minte..

Pasim nesiguri prin viata, tragandu ne sufletul dupa inevitabile dureri.. Inconvoiati de ganduri , uitam sa o luam pe drumul bun...spre claritate.

Ne ar trebui sfori pentru a ne lega unul de celalalt. Astfel am evita ratacirile . Nu ar trebui apoi sa ne strigam fara cuvinte, sa ne pipaim trecutul pentru a ne simti in prezent..

Butterflies in my Stomach - Lucrurile bune
  
Incetosate chipuri dispar incet..explodeaza in mii de particule umede , asemeni lacrimilor..



marți, 18 septembrie 2012

Mentorul



De la bun inceput, țin sa precizez ca aceasta postare este pur fictiva, orice asemanare intre personajele intalnite aici, cu cele din lumea reala sau virtuala, fiind doar coincidențe nefericite! (Asta pentru a scapa de eventualele intrebari :ce,cine cum)!

So..Amu ceva timp, cineva s a autointitulat a fi mentorul virtual al altcuiva. Bineinteles, pseudomentorul respectiv, nu are habar de terminologia cuvantului respectiv. Sa va spun și de ce. De fapt, așezați va comod in fotoliul personel, ca estem ceva de cetit..Nu mult, insa destul de profund..

In frumosul ținut al Virtualiei, traia de ceva timp , un cavaler. In armura de argint(ca sa dea bine la webcam),  se afla cu degetele pe tastatura de dimineața si pana seara, pentru a momi biete prințese (pițipoance) de internet.

Acest vajnic cautator de victime feminine, avea in posesie diverse arsenale romantice (gugalul sa traiasca!), impresionand domnișoarele si doamnele coapte(la varsta, nu la minte) , cu texte idilice de genul:
”Sunt atat de singur și trist, incat daca nu te intalneam pe calea biților, cu siguranța in urmatoarea zi ma vedeai sinucis la stirile de la ora 5..”sau,
”O sa ne vedem. Eu sunt un om simplu, nu am multe ,dar te ador...”
..și picau bietele fumei in plasa fina intinsa de impostor, de ajungeau sarmanele sa se paruie pe unde apucau.

La un moment dat, acest Casanova al netului, intalni o Ea. Neprihanita in ale parșivismului și minciunilor ireale, Regina a incercat sa țina piept cu stoicism avansurilor continui ale escrocului sentimental , cedand insa in cele din urma.
...............................................................................................................................................................
Au trecut ani..Ingenua regina și a dat seama de adevaratul caracter infect al cavalerului de tinichea, și s a ambiționat sa iși faca un renume. Nu conteaza unde, numai ca s a zbatut enorm pentru a fi respectata. Și a reușit intr un final, pe propriile sale puteri. A rupt legatura cu cel ce i a bulversat viața, vazandu și de ale sale..

....Soarta a facut, ca peste un timp, cei doi sa se reintalneasca. Virtual, normal! El, atotputernic in Iluzoria, ea mai sigura pe puterile proprii, ca oricand. Doua identitați  fara nici o asemanare, insa..

Aflandu i potențialul intelectual, Casanova expirat se lauda in stanga și in dreapta ca este meritul lui pentru ce a devenit Regina intre timp. Luandu și titulatura de MENTOR VIRTUAL. Tzeapa insa..Pentru ca incultura ascunsa datorata numai plagiatului, a ieșit la suprafața.. Necunoscand ca, mentorul este sinonim cu o persoana ințeleapta, un model drept de urmat..
Regina nu avuse ce lua bun de la el..Ipocrizia? Frustrarea? Minciuna? Perversitatea? Dualismul? Nicidecum. Ea ramase aceeași persoana cu bun simț, cu aceleași principii , și nu in ultimul rand, cu același caracter. Integru. 
..................................................................................................................................................
Povestea asta nu se termina cu ”Au trait amandoi fericiți, pana la adanci batraneți..”.Nu! Din contra..Și au vazut fiecare de viețile lor, și au reușit sa ințeleaga ca, niciodata doua minți nu pot fi asemanatoare..Sub nici o forma, și in nici un basm!!!

Machine Head - Real Eyes, Realize, Real Lie
   
 


Cei ce supraviețuiesc oricarui fapt, traiesc..dar nu il uita!

duminică, 16 septembrie 2012

Confesiuni inutile intr o noapte de betie..(fantezie)


Nu mi a pasat niciodata de cei ce m au iubit, in tacere sau nu..Ma razbun/am pe ei din pricina neputintei mele de a avea certitudinea ca sunt iubita de cel pe care il iubesc..Radeam si jubilam de durerea lor, ascunzand de fapt, propriul meu chin..
Nu am avut nicicand pretentia ca sunt ”perfecta”..Nici fizic,nici psihic..
Am simtit de multe ori dorinta, pasiune si, uneori chiar si respect..Le am ignorat! Pentru ce sa imi fie utile? 
Dap..Am interpretat roluri, pentru a ma simti ”the one and the  only”...Si? Am ajuns sa mi analizez nesiguranta mea adevarata..
De ce? Pentru ce?
Fiindca orice lașa se ascunde sub masca inabordabilei fapturi, care tanjeste intotdeauna dupa ce a avut si nu mai poate avea..
Damn!
De cate ori ma torturez singura, incercand sa mi revin odata din transa?
Miliarde de clipe pierdute in ganduri fara sens, litri de lacrimi scurse fara noima..
..si gata!

 Poate eu, poate tu - Poate  eu````~~~~
   
 

Closed for me,open for Borgia..

Nocturna autumnala

vineri, 14 septembrie 2012

Recuzita



 Essential Feelings - Cafe Del Mar
   
 

Am scos de la naftalina sentimente. Si le am agatat acolo, in spatele inimii.Le probez din cand in cand, sa vad daca imi mai sunt necesare sau nu.
De pilda URA. Am incercat o. Insa era prea mare si mi am spus ca nu ar trebui sa existe prin preajma mea.
Apoi am redescoperit , pe acolo, pe undeva, IUBIREA. O masura mai mica.Si zdrentuita pe deasupra..Degeaba am incercat eu sa o peticesc..Se destrama pe zi ce trece..
La naiba! ORGOLIUL e intact. Nealterat. Numai bun de scos in lume..
Si VANITATEA e ok. Raspunde cerintelor mele intocmai..
....................................................................................................................................................................
Insa nu vreau nimic. Pot fi si asentimentala..Parol! 

Nu vreau decat sa ma atinga ingerii..Atat!

E atat de multa rutina,si atat de putin adevar...
Cand radacinile durerii sunt prea multe, te pot sugruma pentru totdeauna..

miercuri, 12 septembrie 2012

Nebunii mei frumosi..

Imi plac tinerii. Amu sa nu credeti ca am dat in tagma pedofililor, ca nu i true. Si nici nu generalizez. Sunt doar fantastic impresionata de ceea ce pot face. Azi, un exemplu plauzibil:


Nu i asa ca s superbi? Eu una is incantata de ei..

Lesne aluneca inimile tinerilor de la bucuriilor invataturii spre placere..

vineri, 7 septembrie 2012

Poate da,poate nu!



..Celor ce nu stiu ce vor..
Impartim clipe bune sau rele cu cei ce ne iubesc. Traim, respiram, speram si suferim impreuna. Insa la un moment dat, intervine acel ceva ce ar trebui sa fie inexistent. Acea neintelegere reciproca de principii personale, acel sentiment de frustrare ca ..nu esti potrivit total celui de langa tine.

Vrei sa pleci atunci. Sa ti iei libertatea de a o lua de la inceput, sa crezi ca te poti descurca de unul singur, si sa speri ca poti uita de restul..
Oare asa sa fie?

Probabil.Insa pentru cateva clipe de viata. Reiei aerul de solitar, incerci ce nu ai putut incerca atunci, devii romantic(sau nu), te dedai placerilor trupesti -nebanuite pana atunci, si iti creezi propriul simulacru de  trai..

Si vei fi SINGUR. Iti vei pune intrebari la care ,poate, nu vei avea raspunsuri...Vei privi in jurul tau, si vei simti lipsa celeilalte jumatati. Iar atunci, mai curand sau mai tardiv, vei afla ca iti lipseste.
Cu toate calitatile si defectele sale,o doresti inapoi...
Ii auzi glasul fara de vrere, ii simti parfumul invioluntar..

Si atunci realizezi ca ai facut o eroare imensa. Ca poate e prea tarziu sa te intorci de acolo de unde ai plecat..Si intervin regretele,parerile de rau..

Asa ca..Ramai acolo unde esti iubit..Nu pierde ceea ce nu consideri Totul, dar realizezi ca ai parte de mult mai mult decat Nimicul suprem..
N est pas?

Azi nu avem song..e prea  mare tristetea..


Nu lăsa sufletul să ţi se citească pe chip!-  James Clavell 

marți, 4 septembrie 2012

Dirty..minds!


Mintea trece prin trei stadii importante: atracția, disperarea și obsesia. Serios! Acum fiecare interpreteaza cum și ce dorește..
Eu incerc sa fac o analiza obiectiva la ceea ce am spus anterior, insa la cat sunt de impulsiva, sunt convinsa ca o dau in subiectivism.
In istoria mea sentimentala, cineva, mi a spus candva, ca ”Mintea este cel mai mare dușman al omului..”Știți asta.. voi cei ce mi ați puricat blogul d al capo al fine..I am dat replica de  fiece data cand l am ”pomenit”. Și amu, gandesc iara, ca avu dreptate. De ce? Pentru ca uite..am ajuns la concluzia neplacuta, ca, cu  cat gandești mai mult, cu atat de repede o iei razna..
Stați chill..Imi iau Haloperidolul in continuare,deci sunt pasiva..Numai ca imi vine și mie   uneori sa urlu..fara motiv..Voua nu?

Madcon feat  Ameerah - Freaky Like Me

   
 

..Niciodata sa nu ataci atunci cand ești furios..(eu stau in expectativa)..

miercuri, 29 august 2012

Buna seara, prieteeeni!..sau poate ..nu!



Stiu ca stiti, ce trebuie sa stiti, insa nu doreati sa stiti..Naspa intoducere, stiu! Ca si starea pe care (eu-cel putin), o am ..
Ieri s a urlat in presa. Azi se va canta..Defapt, "recanta".. Maine, si mereu..vom plange..Pentru ca Iris nu va mai fi ce a fost. In veci! Poate sa vina Toni..nu am nimic impotriva sa..voce faina..insa.....NU E EL! Minculescu..
La naiba..Cine ii inlocuieste inflexiunile vocale unice? Cristi Minculescu mi a cantat prima oara. Acum vreo 25 de ani..Cand am descoperit Iris. "Jocul ielelor"..Aveam o caseta galbena. Pe care o ascultam incontinuu..pentru a putea fredona cu colegii urmatoarea zi..Rock ul adolescentei..
Nu ii judec decizia. Probabil ca el stie mult mai bine de ce, si pentru ce nu mai vrea sa apartina Iris ului..Doar ca EU am senzatia ca nimic nu va mai fi cum a fost pana acum..
Am cantat "Iris Aeterna.".," Floare de iris"..cate si mai cate..
Pentru noi.."Un cer pentru doi", nu va mai fi cu Minculescu..va fi doar un cer. Atat!
Si..intradevar..vom asculta "Ultima toamna"..pentru ultima oara cu Cristi..
Blamati ma..voi asculta IRIS doar la trecut..It' my choice..
Sa incerc sa l rog.."Vino iar..dar pentru totdeauna"?Cred ca "Singur(a) te caut in noapte.."
Bafta,Cristi..Si promit ca nu voi plange cu "Lacrimi de roua"..Da?
Si chiar de ma indemni "Sa nu cred nimic", voi arde de "Dorinta" de a mai asculta again and again.."Cantec infinit"..
"De vei pleca", voi sti ca "Tacerea ta" are un motiv puternic..Pentru ca ai avut parte de "O evadare de cinci stele"..
...............................................................................................................................................

Iris-Iris Aeterna
   
 

Niciodata singur.......................Impreuna cu noi!

De vei pleca, sa iei cu tine

Doar noptile in care noi am fost

Nemuritori.

Uitarea vine...
Te rog sa-mi spui acum ce are rost...



marți, 21 august 2012

APEL LA UMANITATE!

Se numeste TUDOR ANA-MARIA, si este o frumoasa fetita de 12 ani din Galati. La prima vedere, Ana pare a fi un copil fericit. Premianta, cu bursa de merit, cuminte - totul pare fara de cusur..



 Insa... Ana sufera de o boala cumplita, care ii umbreste adolescenta...




 Diagnosticul este urmatorul: SCOLIOZA DORSOLOMBARA DEXTROCONVEXA FORMA GRAVA CU MODIFICARI IMPORTANTE DE STATICA SI DE CUTIE TORACICA, si necesita 4 interventii chirurgicale pe coloana vertebrala, ce costa 50 000 de euro.

 O putem ajuta sa aiba o viata fireasca. De aceea, va rugam din suflet sa nu ne ignorati mesajul, si sa contribuiti cu cat puteti pentru a ii darui Anei Maria  posibilitatea de a avea o adolescenta si o viata NORMALA, dupa care tanjeste atat de mult!

 Puteti dona orice suma in urmatoarele conturi:

 cont in lei RO17  RZBR 0000 0600 0657 3971
 cont in euro RO17 RZBR 0000 0600 14860681 

 RAIFFEISEN BANK -  

sucursala: GALATI





Conturile bancare apartin tatalui Anei , TUDOR DANIEL VALENTIN

Pentru  veridicitatea  spuselor, anexam mai jos, fotocopii dupa diagnosticare, si alte documente medicale..


Dumnezeu sa va binecuvanteze, iar Anei multa incredere si putere pentru a isi redobandi sanatatea!


luni, 20 august 2012

My place is not there..



Ganduri, vise, dorinte...undeva-candva, dar atat de aproape
   
 

Locul meu nu este in trecut. De fapt, nimeni nu ar trebui sa se hraneasca din , si cu "ce a fost odata"..Chiar daca, uneori. in negura nestiuta a sufletului, se iveste o dorinta trecatoare , de a mai trai macar o frantura de clipa ,din  ce a fost feeric..

Locul meu nu este acolo. Unde sunt dorita, insa nu si tolerata. Motivatie? Nu una, ci infinit de multe..Si inutile. 

Locul meu nu este in nici o urbe ascunsa..Nu in Vulgaria. Acolo unde dorinta carnala, -subtila sau nu-, este tapetata cu usurinta si dezinvoltura prin jargoane si argouri tipice celor sictirizanti, far' de prejudecati si far' de bun simt..Si in primul rand..FARA SCRUPULE..

Locul meu nu este langa cei ce nu ma vor. Pentru ca nu ma pot avea asa cum isi doresc sa fiu pentru ei. Docila. Umila. Aprobatoare..

Locul meu l am gasit. Sau poate ca inca il caut. Ori nu l voi afla nicicand..Who knows? 

Incerc sa dau o replica demna si realista, mie insumi. Sa ma ajut sa inving frustrarea cauzata de nestiinta..Nu imi cereti explicatii pentru filosofia asta, aparent ciudata , si foarte nepotrivita in peisagistica zilei de azi..Sau poate ca da..Doar e Luni..

Luati o doar ca urmarea unei stari de nestare prin care trecem uneori, fara insa a ne si dori acest fapt..

....E ca atunci cand nu iti gasesti locul..

luni, 13 august 2012

REGIZORALA 5 ..Μπλε πράσινο ή μπλε πράσινο ..




NATASSA THEODORIDOU-PSEMMATA
   
 

Momentul actiunii: Candva, intr un septembrie tarziu..
Decor: Mare verde albastra, stradute inguste, case alb albastre..
Personaje: Turisti, EA..si intr un final..EL.

Un rasarit timid de soare, anunta o noua zi..Se trezi, clipind din genele lungi ce ii acopereau acei ochi..De un azuriu atat de profund, incat cine i privea, putea zari talazuri neimblanzite de mare..
Cobori usor din patul princiar, ciugulind o boaba de strugure, in timp ce iesi pe terasa..I se ivi splendidul suprem..Inspira aerul proaspat, intinzandu si bratele, ca sicum ar fi cuprins toata insula dintr o singura imbratisare..

Mai tarziu, cobori in oras..Adora acele stradute stramte, agitatia turistilor, graiul celor ce o gazduiau..Se opri un moment pentru a mangaia o pisica..Felina avea ochii verzi..O durea. O sugruma acel dor , doar gandindu se..

Intoarse privirea.. Se simtea urmarita de ochi nestiuti, si de pasi usori, ce ii calcau pe urme..
Nu era nimeni..Decat indragostiti ce se tineau strans de mana..

Tarsaia talpile pe nisipul alb, lasand valurile albaste verzi..sau verzi albastre sa i mangaie gleznele..Rochia i alba, lunga, primi botezul stropilor sarati..Nu ii pasa.. Cu palaria intr o mana, si sandalele in cealalta, isi privea singuratatea..

Aceeasi senzatie.. O ardea in ceafa.. Se simtea haituita..Insa era o vanatoare a simturilor placuta.. Nu ii era teama..Il dorise ..Cu ea, langa ea..O refuzase tacut, cum facuse de atat de multe ori..

De ce se gandea la el? De ce nu isi muta privirea spre zecile de barbati ce o masurau hulpav, si fara pic de subtilitate? De ce?

Pentru ca..El ii era Universul. O obsedau ochii lui verzi..O coplesea inaltimea lui.. O provocau replicile sale.. Il iubea. Firesc. Si anormal..

Inchise ochii. O ranea contopirea albastra verde a marii.. Se cuprinse cu bratele, si isi dadu capul pe spate, parca implorand Divinitatii sa i l aduca..

Nu auzi acei pasi.. Doar un iz de mosc ii trecu fugar prin nari.. Tinu ochii inchisi in continuare, asteptand..

Brate arse de soare se suprapuse peste ale ei..Ii simti caldura. Mirosul..Se intoarse usor..Nu voia sa viseze...Ridica privirea, tanjind dupa gustul lui..

Atunci doua culori umane se contopira..albastru verde..sau verde albastru..


μπλε πράσινο ή μπλε πράσινο ..