Nu.

Nu stiu cum se face ca Paler are timp. Mie nu mi ajunge cateodata. Sa ti spun , ca si Preda, ca "te iubesc de tot". Sau sa ti declar ca si Tuca, ca "te voi iubi pana la sfarsitul lumii"..

Nu. Eu n am vreme sa ti argumentez pe indelete ca fara mine, nu esti Tu. Si fara tine, nu sunt Eu.

De parca nu ai stii ca Pamantul se opreste din invartit , atunci cand ne atingem noi. Clipele devin eternitati, iar promisiunile, vieti viitoare.

Pe noi nu ne leaga cuvintele. Nu. Ne inlantuie simtiri. Si nu vrem sa plecam nicicand din tot ce e al nostru. Pentru ca nu e posibil. Am evada in custi de aur-(poate), care ne ar desparti. Prin zabrele de alti sau alte. 

Nu iti scriu de Dragobete. Iti slovuiesc aici, pentru ca s au pietrificat cuvintele in degete. Si a trebuit sa mi sparg unghii sa mi le pot elibera. Ca sa ma strangi in tine cu inca o za.

Nu am vreme sa ti ridic scari la Cer. La ce bun? Ai tu aripi, pentru a ne duce pe amandoi acolo unde ne este locul. 

In noi.

Tim.